Au revoir, mon Colonel!

Afară e un septembrie moale. Moale și plăcut. Un septembrie moale, plăcut și hrăpăreț.

Un septembrie care nu ne lasă să ne bucurăm prea tare de viață. Nu-i place boema. Nu ține cu oamenii. Un septembrie care ne bagă pe gât facturi mari la utilități. Și scandaluri. Un septembrie care nu ne lasă să gustăm pârgul fructelor, care ne vrea în tensiune, consumați.

A ales să plece. Cel care n-a deranjat pe nimeni. Niciodată. Pentru că avea bun simț.

A ales să plece. Cel care avea o cultură desăvârșită, cum rar poți găsi.

A ales să plece. Cel care avea un rafinament extraordinar și o eleganță subtilă, aristocrată.

A plecat ultimul mare BOEM al Brașovului. La mijlocul unui septembrie moale și plăcut.

A plecat cu o carte în mână, nespunând ce are de gând să facă. Poate ar fi spus că viața se desfășoară ciclic și nu e nimic nou sub soare. Sub soarele unui septembrie moale și plăcut.

Și ar fi spus probabil că natura umană, în deplinătatea ei, nu are cu ce să-l mai surprindă. Și să-l plictisească. Ura să fie plictisit.

Un copil idealist în corpul unui adult. De fapt idealiștii nu se maturizează. Nu au de ce.  Pentru că sunt gata maturizați.

A pășit prin porțile necunoscutului ultimul mare BOEM al Brașovului. A pășit cu grabă, lăsându-ne în urmă cu toate nimicurile și discuțiile noastre sterile.

Ne-a dat o lecție. Ultima!

A pășit repede spre o șuetă cu Dumnezeu, care-l aștepta nerăbdător la un pahar de vin și o țigară, curios să afle cum mai e viața aici, jos, pe pământ, într-un septembrie moale și plăcut. Și hrăpăreț!

Te rog să ne ierți, n-am fost suficient de buni pentru tine!

Și e tare rău aici jos fără tine!

Au revoir, mon Colonel!

 

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.