Luni de dimineață mergeam pe strada Lungă din Brașov înspre Centru. La un moment dat mi-a sunat telefonul și, neavând hands free, am tras pe dreapta înainte de ultima stație de autobuz (ca să fiu corect eram cam pe jumătate de bandă de biclete și cam 2 metri în stația de autobuz). Am vorbit vreo 4-5 minute la telefon, m-am dat jos din mașină și am plecat, fără să-mi dau seama (mai sunt și visători între noi). După 10 pași am realizat că de fapt aveam treabă în alt loc, singurul motiv pentru care mă oprisem fiind convorbirea telefonică. Așadar m-am întors la mașină să merg mai departe. Am pornit motorul, m-am asigurat, am semnalizat, am băgat în a-ntâia și…
[ATENȚIE: Eu tocmai plecam, deci nu mai exista fapta generatoare de contravenție! Dar asta se pare că a contact prea puțin sau chiar nu a contat deloc pentru personajele care își vor face apariția în poveste.]
Prea târziu! Tocmai ce a parcat în fața mea, respectiv în stația de autobuz, încălcând legea, miliți-mobilul Logan BV 46 PMB din care au coborât, pe rând, 3 reduși cu chipiu (cum să scrii la observațiile contravenientului pe procesul verbal cu litere de tipar ca în clasa întâi?!?). Tripleta organică (adică cele trei organe) era foarte determinată (zici că erau de la trupele speciale) și hotărâtă să facă treabă, fiind dispusă să nu precupețească nici-o resursă pentru a-și îndeplini misiunea. Dacă plecam cu 30 de secunde mai repede sau dacă eram ceva mai la vest de România, în civilizație, nu mai exista nici-o misiune și puteau și ei să-și bea cafeaua liniștiți, păzind vreun Maybach de șmecher, iar eu să nu fi știut niciodată ce pericole bântuie pe drumurile publice, pericole finanțate, culmea, de noi. Dar n-a fost să fie…
Primul personaj al poveștii „3 reduși cu chipiu“, analfabetul funcțional, fără educație dar învestit, din păcate cu putere, s-a aruncat într-un mod semi-kamikazian (semi-organele nu pot face decât semi-activități) în fața mașinii, încercând să mă împiedice să plec. Am deschis geamul, s-a prezentat și mi-a cerut actele. I-am zis povestea, mi-am cerut scuze și am întrebat dacă pot să plec.
Și-a „declinat“ (haha exact așa s-a exprimat) identitatea și mi-a cerut actele. Cui o fi declinat-o n-aș putea spune. I-am zis că nu văd motivul, dar el nu și nu, să prezint actele. A început să se înfoaie (doar avea cașchetă, nu?), moment în care, trebuie să recunosc, m-a lovit penibilul situație, adică 3 milițieni (îmi pare rău, dar ăsta a fost comportamentul lor), respectiv un analfabet funcțional, un preditator de acte normative și un organ cu pretenții de Steven Segal, în loc să se ocupe cu treburi utile (de exemplu existența riscului de incendiu ridicat de la Complexul Astra, provocat de comerțul ambulant neautorizat, dar tolerat de organele Poliției Locale Brașov), sunt dispuși să sacrifice timp și energie pentru a pedepsi „infractorul“ care a îndrăznit să perturbeze zenul Brașovului în asemenea hal, paralizând tot traficul (cvasi-inexistent la ora aia) prin staționarea „periculoasă“ pe jumătatea benzii de biciclete. Cei care sunt din Brașov știu bine că organele Poliției Locale nu sunt deranjate de șmecheri (mașini scumpe parcate aiurea, cerșetori tolerați prin Centru, etc.), dar azi au vrut să fie super-semi polițiști care pun la punct șoferul unui Focus din 2008.
Nu uitați, vorbim despre niște organe care au fost încadrate fără a fi necesară demonstrarea unei capacități de comunicare peste medie, fără probe fizice relevante și fără capacitate de înțelegere în general (nu au reușit să înțeleagă nici la final că ei sunt plătiți de cetățeni, scopul lor fiind asigurarea confortului și siguranței noastre). Practic plătim niște organe să ne irosească timpul și banii, iar dacă le zici asta intră în negare, se enervează și te jignesc (unii chiar te agresează).
Întrebare: ce dracu a fost în capul politicienilor (în afară de c..t) când au înființat o instituție formată din organe înrudite între ele cu comportament de taximetrist și le-a încredințat controlul asupra traficului rutier? Ce a fost în capul lor când au dat asemenea responsabilități unor organe impotente? Care mai e rolul Poliție Naționale, să stea cu radarele prin boscheți? Pentru asta sunt pensiile speciale? Poate nici nu mai contează, ce e sigur e că n-o să avem o țară ca afară prea curând cu asemenea specimene.
Revenind.
Al doilea luptător al luminii, împăciutorul, recita încontinuu ca o mantră 3 articole de lege (probabil le mai ținea minte de la examenul de semi-polițist, aia dacă chiar se dă examen la Miliția Locală sau e suficient să ai un unchi/mătușă, văr, cumnat, cumătru sau șogor deja angajat). Un enoriaș inofensiv, care, spre deosebire de Coadă cel Agresiv și analfabetul funcțional, a reușit să-și păstreze un comportament profesional decent.
Suspansul a crescut când a intrat în scenă organul violent, agentul special (haha ca la FBI) Coadă de la Poliția Locală Brașov, acest Clint Eastwood balcanic altoit cu genă de Van Damme. Ce a fost diferit la acest organ față de predecesorii săi, a fost temperamentul său agresiv-violent. În fiecare moment al discuției în care incapacitatea sa de înțelegere i-a fracturat neuronul (momente înfricoșător de multe pentru un organ cu tendințe psihopate și pistol în dotare. Faptul că nici nu știe să folosească arma e încă un argument care îngrijorează, probabil că executat maxim o tragere anuală obligatorie, dacă a făcut-o și pe aia sau a tras doar pe hârtie – pe sistemul românesc, același sistem care acreditează spitale care iau foc ulterior) a devenit tot mai violent, culminând cu momentul în care s-a năpustit prin geamul deschis al mașinii și m-a tras de haine.
Ăsta a fost momentul în care a călcat linia roșie. Am ieșit din mașină cerându-i explicații. Probabil că și-a dat seama la timp ce a făcut și s-a retras înainte ca situația să escaladeze. Sau poate nu se aștepta ca un cetățean să nu permită să-i fie încălcate drepturile de către un semi-organ. Oricum, a invocat acuzații de ultraj când a văzut că nu mă supun comportamentului său abuziv. În mod clar asemenea specimene nu-și au locul în cadrul acestei instituții. Nu pot decât să mă bucur că nu am ripostat, riscând complicații inutile din cauza unui organ scăpat de sub control. Șifonarea unui semi-organ pur și simplu nu merită o sentință întreagă că semi-sentințe nu prea vezi în justiție.
După vreo 5 minute (înainte de agresiunea organului coadă) am realizat că orice discuție rațională și orice pretenții la un comportament „ca afară“ al milițienilor este exclus și în final doar eu pierd, irosindu-mi timpul cu niște organe limitate din punct de vedere intelectual, moment în care le-am dat actele. Au scris procesul verbal și au venit cu el la semnat. Am dorit să completez cu observații, observații pe care nu m-au lăsat să le fac până la capăt, motivând, fiți atenți, că nu au spațiu (normal aș zice, dacă scrie cu majuscule). Practic, dreptul la opinie și dreptul la apărare ce reziduă din acesta sunt cenzurate de impotența organului de-a scrie conform vâstei și de limita spațiului din procesul verbal (probabil că nu le-a zis nimeni că se poate scrie și pe verso).
Analfabetul funcțional mi-a aruncat și o amenințare la final, ca să fie treaba completă, în sensul că se ocupă el și în localitatea mea de reședință. N-am prea înțeles amenințarea, dar având în vedere lacunele evidente ale organului, nici nu cred că este relevant. Oricum e cel puțin bizar ca un organ al Statului care ar trebui să te protejeze, să te amenințe că te caută acasă. Cum dracu‘ ne-am pricopsit cu asemenea exemplare care în loc să protejeze și să îndrume cetățeanul care le plătește casa, mâncarea și hainele, îl agresează verbal și fizic, ascunzându-se sub protecția uniformei ca fetițele sub poala mamei?
Pe undeva pot să le înțeleg frustrarea, dar nu pot să respect niște semi-docți aroganți și nesimțiți, indiferent cine sunt ei/ele. Respectul se câștigă, nu e un drept pe care ți-l dă uniforma și/sau vârsta.
Vă recomand să aveți mare atenție la organele pe care le vedeți într-un Logan cu numărul de înmatriculare BV 46 PMB (că doar n-o să-i dea nașul afară pe fini) și sper că o să prind și eu în viața asta o țară măcar jumate ca afară, unde organul are altă atitudine, fiind ghidat de educație și prevenție și mai puțin de figuri balcanice de super-eroi ale unor indivizi frustrați că nu au reușit să intre la Academia de Poliție și/sau nu au mai prins licență de taxi.
#InformatiaBrasovului
informatiabrasovului.ro