Când bați cronometrul și te sabotează Federația de față cu toată nația. Cazul schioarei Ania Caill de la Corona Brașov

Îmi cer scuze, cu toată rușinea. Ania Caill, nu te merităm!

La cronici de schi nu mă pricep. Schiul ca sport l-am abandonat temporar acum mai bine de 8 ani din cauza unei accidentări mai serioase pe pârtia Lupului. În schimb mă pricep să spun când văd o nedreptate. Și să pun degetul pe rană. Sau în rană. Și să sap, să văd care este punctul de plecare al acelei nedreptăți. Pentru că în orice vedem strâmb și nelalocul lui în societatea noastră, are la rădăcină un scorțos rău intenționat cu un pix care are senzația că lumea s-a oprit în pixul lui. Și odată cu oprirea asta, iese la suprafață incompetența, rea voința, impotența mentală sau pofta de bani. Mulți bani. Așa e când toate resorturile sociale ajung pe mâna unora care n-au ce căuta acolo.

Ania Monica Caill (26 de ani), cea mai bună schioare a României, legitimată la clubul Corona Brașov, nu a fost inclusă pe lista de participanți la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, în locul ei fiind preferată o sportivă clasată pe locul 1.700 mondial.

Născută în Franța, la Limoges, Ania Monica Caill a reprezentat România la două ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă, în 2014 și 2018, însă pentru competiția de la Beijing, ea a fost ocolită de Federația Română de Schi-Biathlon, în ciuda faptului că este în continuare cel mai bine clasată sportivă a țării noastre în ierarhia mondială.

De ce nu a fost inclusă în lot sportiva pe care rezultatele o recomandau? Gurile rele spun că pentru faptul că nu se „ înțelege” cu Secretarul General al Federației, un oarecare nene pe numele lui de botez Puiu Gaspar. Care de fapt ar conduce federația de ani buni, deși președintele Federației e Dan Gheorghe Mihoc . Și faptul că sportiva este scoasă cu brutalitate absolută din competiție, pentru că așa vrea un nene, fost cadru de nădejde al UTC-ului a dus la următoarea postare de pe contul de facebook al sportivei. Cităm,

„ Nu sunt pe lista pentru Olimpiada de la Beijing. Am făcut tot ce era posibil să fiu inclusă pe listă, fiind de departe cea mai bună româncă. Am depus o cerere la TAS, sperând să îmi găsesc dreptatea.

Din păcate şi din mare surprindere, Federaţia Română de Schi Biatlon nu recunoaşte competenţa lor, cererea mea fiind respinsă tocmai din motivul asta, pentru că în statutul lor nu permite. Aşa că FRSB nu m-a adăugat pe lista de preînscrieri pentru olimpiadă şi a decis să facă un trial pentru sportivi aflaţi pe această listă.

Eu sunt singura realmente calificată, datorită performanţelor mele care m-au proiectat în top 100 mondial. Eu nu am fost pe lista extinsă, aşadar nu am avut voie să particip la acest trial. Sportiva `calificată` după trial poate participa la Olimpiadă numai la două probe, slalom şi uriaş (eu aş fi avut dreptul să particip la 4 probe).

Nu are nici o experienţă în Cupa Mondială şi nici măcar în Cupa Europei. A participat la un campionat mondial unde a ajuns la +26 de secunde în uriaş şi +22 în slalom. Acum sportiva aleasă de Federaţie este pe locul 1.700 mondial şi nu este calificată. Această decizie am aflat-o fix în ziua înainte coborârea din Cupa Mondială de la Zauchensee. Nu vă explic ce stare am avut, tristeţe, dezamăgire, nervi…”

”Rezultatul este clar. Cel puţin la proba de uriaş, sunt în faţa ei indiscutabil. (rezultatul primei manșe de concurs ca dovadă). Sunt tristă, dar mai ales dezamăgită de tot sistemul din România. Noi sportivii ne zbatem zi de zi de când avem 7 ani să fim cât mai buni.

Avem norocul că la schi alpin este un cronometru care nu poate înşela. Rezultatul este clar negru pe alb şi nu este în mâna unui juriu. Toţi sportivii ca Mihaela Hogaş, Raluca Strămăturaru, Haralambie Daniela care s-au bătut real să atingă calificarea, care au făcut sacrificii enorme să atingă scopul cel mare în Cupa Mondială, ce ar trebui să gândească după aşa decizie de a trimite o sportivă care are numai limita de punctaj pentru a fi pe acel loc de naţiune mică?

Eu sunt calificată, aş fi participat la 4 probe, particip constant în Cupa Mondială şi ajung în mod regular la 4 secunde de câştigătoare la evenimentele majore. Sportiva aleasă de Federaţie nu este calificată, are dreptul de participare doar la 2 probe, nu are nici o experienţă în Cupa Mondială şi ajunge la 22 de secunde de câştigătoare.

Insist pe faptul că nu am nimic personal cu sportiva. Acestea sunt doar fapte. Dacă faptele nu vă plac atunci vă rog să le schimbaţi. Consider că trebuie să respectăm sportul nostru atât de frumos”.

Revenind. Nenea Gașpar „ Pix mare și greu” s-a pus luntre și punte ca să o scoată pe Ania din cărți și la jocurile olimpice din 2018, dar atunci a avut loc o minune. Legenda spune că un anumit domn pe numele lui de scenă George Scripcaru, fost primar al Brașovului, pe funcție la vremea respectivă, a pus mâna pe telefon și s-a dovedit a fi mai „ tare” și mai „ greu” ca nenea Gașpar „ Pix mare și greu”. Și sportiva a plecat la competiție. Recunosc, și am spus-o de atâtea ori, George Scripcaru este un manager de excepție, și o capacitate administrativă, păcat însă că a investit foarte mult timp și resurse urmărind scopuri personale, și nu s-a concentrat 100% pe Municipiul Brașov. Ei bine, în cazul de față, George Scripcaru s-a dovedit a fi concentrat pe problemele clubului Corona Brașov, și s-a dovedit a mai tare ca nenea Gașpar „ Pix mare și greu”. Și sportiva noastră s-a dus la Olimpiada de la PyeongChang din 2018.

Acum, la Primăria Brașov avem alt primar. Ăsta, din păcate, n-are capacitatea decât de a posta lacrimogen pe Facebook și de a intra în clinciuri cu oricine, oricând. Deși parcă încerca să demonstreze ceva „ plămâni” în stradă cu ocazia protestelor cu ocazia OUG 13, iluzia a dispărut după câteva luni de mandat, când a dovedit că e pe lângă problemă.

Dar să vedem ce a postat „ iubitul” nostru primar Allen Coliban. Cităm

 „ Citius. Altius. Fortius.

Mai repede. Mai sus. Mai puternic.

Aceasta este deviza sub care se desfășoară Jocurile Olimpice. Sunt trei cuvinte care o caracterizează perfect pe cea mai bună schioare a României, Ania Caill. Iată de ce.

„Mai repede”

Ania a progresat mult în ultimii ani, timpii săi îmbunătățindu-se de la an la an, adunând puncte prețioase în clasamentele Cupei Mondiale. Coeficientul său în ierarhiile mondiale la probe de viteză a atins valori record pentru România în ultimul deceniu.

„Mai sus”

Ania a reușit să ajungă în top 100 mondial la probele de viteză. S-a calificat la Jocurile Olimpice pe merit, iar lucrul acesta ar putea să ne aducă, în timp, o suplimentare a cotei de țară (în prezent, România este în rândul țărilor foarte mici, care primesc un singur loc, din oficiu).

„Mai puternică”

Deși a fost șicanată în mod constant în ultimii ani, lucru reflectat de multe ori de presa sportivă, Ania nu s-a lăsat. A concurat, a devenit mai bună și mai puternică.

Mai sunt doar câteva zile până la Jocurile Olimpice, la care Ania s-a calificat pe merit, la capătul unui ciclu olimpic în care Federația Română de Schi și Biatlon i-a pus, constant, piedici. Conflicte întreținute artificial, amenințări cu suspendări pentru postări online, șicane cu neînscrierea la competiții, culminând cu o presupusă decizie a Biroului Federal, prin care România se retrage din probele de viteză – nu-s de noi, desființăm lotul. Spre comparație, imaginați-vă că am avea un pilot care ia puncte în Formula 1 și Federația i-ar bloca participarea motivând că România este interesată doar de raliuri.

Absurdul nu se oprește aici. Cazul Aniei nu este singular – cu un deceniu în urmă, pe același tipic de șicane și de suspendări, cea mai titrată sportivă a momentului, Edit Miklos, a întors spatele Federației și a ales să concureze pentru Ungaria. Urmarea: rezultate de excepție, culminând cu două podiumuri în Cupa Mondială, performanțe de care niciun alt sportiv născut în România nu s-a apropiat vreodată!

Ania a scris ieriun mesaj cu gust de lacrimi și de furie: https://www.facebook.com/caillania/posts/910563932935891. La 26 de ani, se află într-un moment cheie al carierei – are încă mulți ani de competiții în față și cel puțin încă o Olimpiadă (în perioada recentă, mulți dintre medaliații olimpici la schi alpin au fost trecuți bine de 30 de ani).

Pentru un sportiv de talia Aniei, toată durerea, toate sacrificiile, toate căzăturile, toate accidentările, toate bătăturile, toate riscurile asumate capătă sens doar dacă sunt încununate cu îndeplinirea visului – reprezentarea României la Jocurile Olimpice. Este meritul ei, și-a câștigat acest drept, iar rezultatele ei dau o șansă României pentru a avea, pe viitor, cota de participare dublată.

Citius, altius, fortius! Cum traduceți asta, domnilor federali, domnilor care răspundeți de sportul românesc, de rezultate, de modelele pe care le oferiți generațiilor următoare? Ce înțelege un copil pasionat de schi din aceste povești?

Communis! „Împreună!” (termen adăugat oficial devizei olimpice anul trecut, prin votul CIO)

Communis – schiori, antrenori, oameni ai schiului! A fost Edit, acum e Ania, mâine veți fi voi sau copiii voștri, cei ce fac de mici sacrificii pentru a ajunge campioni.

Mai rea decât nedreptatea este tăcerea. Tăcerea este complicitate. În tăcere, o mână de oameni trag sfori, elimină probe și suspendă schiori.

„Nu vorbim despre asta, să nu ne suspende”. Refrenul de ani de zile al schiului alpin românesc, refrenul unui șlagăr vechi de peste 32 de ani.

Într-o lume normală, nu frica, ci rezultatele dau puterea unei Federații. Într-o lume normală, ierarhiile se stabilesc din cronometru, nu din pix. Într-o lume normală, cei care își bat joc de cei mai buni sportivi sunt cei care pleacă, nu invers.

Citius, altius, fortius, communis. Respectați și aplicați asta sau plecați!”

Frumos scris viitor fost domn primar! Bine, sunt conștient că nu-i condeiul dumneavoastră, dar în afară de vorbe scris pe Facebook, ne mai bazăm pe ceva? Sau o lăsăm ca de obicei la nivel declarativ și dăm vina pe alți, pe sistem, pe vreme? Ne implicăm și noi, cu partidul, să schimbăm ceva pe la Federație, să facem un PR agresiv marca USR, sau ne ținem de mâini și plângem soarta dureroasă venită în viețile noastre prin intermediul lui nenea Gașpar „ Pix mare și greu”?

Concluzionez cu durere în suflet. Pentru că știu, din proprie experiență ce frustrant este pentru un sportiv care după ani de antrenamente și privațiuni, în momentul în care bate cronometrul, să fie bătut de birocrație. Mai ales că ieri, 22 ianuarie 2022, Ania Caill a ajuns în cadrul competiției de coborâre de la Cortina d’Ampezzo fix la 2 secunde și 48 de sutimi în spatele câștigătoarei. Și nenea Gașpar „ Pix mare și greu” nu se tăvălește în chinuri. La el rezultatele se interpretează altfel.

Ca nena Gașapar „ Pix mare și greu”, mai sunt sute, poate mii de „ nene și tanti” care ne dirijează viețile din pix. Că așa vor mușchii lor atrofiați și creierele lor amorțite. Și lipsa de conștiință. Și care ne rânjesc satisfăcuți prin geamurile instituțiilor. Și Coliban are dreptate prin ce a postat. Dar asta nu o ajută pe Ania în cazul ăsta.

Îi urez multe succese sportivei noastre, și mă gândesc cu jale, cum alți sportivi români au întâlnit gloria sub drapelul unei alte țări.

Îmi cer scuze, cu toată rușinea. Ania Caill, nu te merităm!

 

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

One thought on “Când bați cronometrul și te sabotează Federația de față cu toată nația. Cazul schioarei Ania Caill de la Corona Brașov

  1. În ce hal am ajuns?!
    Nu ai copilărie, nu ai vacanțe, îți lași copiii să fie crescuți de părinți, concediile le faci numai cănd și cât îți permite calendarul competițional…, dar pe cine interesează? Bătaia de joc a ajuns sport național și nu este tras nimeni la răspundere. Din păcate, te lupți cu morile de vânt fără sorți de izbândă, daca nu ai un susținător “cu greutate”. Situații în detrimentul performanței există și în alte sporturi.

Leave a Reply

Your email address will not be published.