Franța discrepanțelor sociale, la un pas de extremism

Războiul nu se poartă doar cu arma. Și asta ne-a demonstrat cu vârf și îndesat invazia orcilor lui Putin din Ucraina. Ocazia perfectă de deconspirare a celor ce adoră sistemele extreme, a celor care nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă sistemele democratice. Sau care poate că doar pur și simplu s-au săturat și văd adevărul dincolo de ceea ce li se oferă.

Putin a investit masiv în erodarea democrațiilor occidentale. Invazia armată este doar vârful icebergului.

Succesul lui Orban în Ungaria de săptămâna trecută și scorul lui Macron de ieri stau mărturie.

Democrația e din ce în ce mai scumpă! Aproape un lux

Republica Franceză a trecut de un prim tur al alegerilor prezidențiale.

Primul adevăr șocant – Macron nu prindea al doilea tur de scrutin dacă vota doar populația de până la 65 de ani. La categoriile de vârstă 18 – 24 de ani și 25 – 34 de ani, comunistul Melechon conduce. Categoriile de alegători 35 – 49 de ani și 50 – 64 de ani sunt dominate de extrema dreaptă, de Le Pen. Singurul palier sociologic la care Macron câștigă este cel al celor de la 65 de ani în sus.

Sau mai simplu, categoriile 18 – 34 de ani vor să trăiască visul comunist, iar categoriile 35 – 64 se înclină spre extrema dreaptă.

Al doilea adevăr șocant – Macron a fost votat de categoria 65+ cu 41% din lipsa de soluții. Sau cum s-ar zice pe la noi, a fost ales răul cel mai mic.

Urmează turul doi. Comunistul Melechon a zis „ nici un vot pentru Le Pen”. Asta i-ar da o șansă lui Macron în al doilea tur.

Al treilea adevăr șocant – oamenii activi din țările civilizate nu mai au încredere în sistemul actual. Vor schimbare!

Ne aflăm în fața falimentului democrațiilor consolidate? Sau momentul este de așa natură încât suntem aruncați în brațele haosului social?

Ceva asemănător s-a întâmplat și în perioada interbelică. Și s-a soldat cu un război monstruos, și cu o reașezare a hărților geopolitice.

Sistemele sunt gândite și funcționale în statele civilizate pe baza conducerii din partea elitelor.

Statele anglo-saxone sunt conduse de un sistem de elite. Un sistem deschis, un sistem censitar. Ai suficienți bani, ai loc la masa bogaților. Același sistem permite economicului să conducă politic. Dar asta într-o stare de echilibru aproape perfect, în care națiunea este constant consultată și sondată. Palierele sociale sunt bine definite. Sistemul este funcțional în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Canada. Acolo unde există „ apogeul” civilizațional.

Europa civilizată se împarte în două sisteme

Un sistem pe bază de elite exclusiviste, o castă închisă. Din acest sistem fac parte Germania, Austria și statele scandinave. Asta explică stagnarea și parțiala disfuncționalitate. Pentru că este o reinterpretare a evului mediu, în care popoarele beneficiază de un nivel de trai ridicat, și elitele sunt bine ascunse în spatele unui sistem politic bine pus la punct. Poți evolua până unde ești lăsat să evoluezi.

Al doilea sistem, din care fac parte Franța, Spania, Portugalia și Italia, elitele sunt birocratice. Lângă care sunt aduse marile companii. Aprobările și bugetele se află în mâinile birocraților și ale oligarhilor locali. Sistemul este aproape blocat. Și asta se vede clar în opțiunile de vot de ieri din Franța.

Popoarele beneficiază de un nivel de trai destul de ridicat. Elitele, în schimb, sunt la vedere. Controlează sistemul.

Sistemele europene din a doua categorie ne aruncă în extremism. Evident, au nevoie de o „ reciclare”. Nu mai sunt de actualitate.

Putin a băgat și el adânc degetul în rană!

E posibil ca Macron să obțină al doilea mandat. Dar lecția trebuie învățată și asumată de actuala clasă politică franceză. Sau Franța va fi condamnată la extremism!

 

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.