Disperarea lui Coliban

În campanie, Coliban „ măcănea” împreună cu tot partidul ( USR ), numai vorbe ce descriu un progres iremediabil și ireconciliabil. Chipurile venea să aducă „ reforma” sistemului administrativ, ce urma să se comporte ca o corporație. Avea să scoată din geanta aia de piele primită moștenire și cârpită ( aia cu care defila în ziua depunerii jurământului ), planuri nou-nouțe care ne-ar fi dus pe culmile progresului și civilizației. Și asta rapid, din două-trei semnături.

Și cetățenii așteptau să se dezlănțuie uraganul. Și să vadă hoardele de corporatiști USR-iști cum le fac pe toate din „ încheietură”, acompaniați de eXcel și PowerPoint. Curat nemțește cu eficiență americană! Exact ca la corporație.

Doar că…Doar că Coliban odată intrat în primăria Brașov a căzut exact în genunchi. S-a tăiat ca maioneza. Se dovedea ( a câta oară? ) că principiul lui Peter funcționează perfect. Axiomatic! Omul a fost bun în campanie, ăsta fiind maximul lui de capacitate, dar când a preluat cheile orașului, s-a blocat. A realizat că realitatea nu corespunde cu listuța lui în care își scrisese cu grijă misiunea lui ca primar, identitatea și valorile aplicabile în administrare.

Și a decolat ușor într-o sfântă disociere. Disociere între nevoile cetățeanului, nevoile partidului, nevoile lui personale, nevoile reale ale urbei. Brusc a constatat că nu are pârghiile necesare să facă ce-l taie căpuțul, în plus, a realizat că nu posedă nici capacitatea internă de a negocia politic, de a-și impune viziunea, de a stabili o strategie viabilă. Într-un cuvânt, a realizat că nu se poate descurca. Că e greu, oamenii sunt răi, parcursul de la idee la plan, și de la plan la modificarea realității e pavat cu contre din partea tuturor. A realizat că visul lui de aur se transformă. Și că nimeni, dar nimeni nu dă măcar doi bani credit pe el, pe ideile lui și pe capacitățile lui.

Poporul brașovean a votat și s-a pus pe așteptat. Dar furia împotriva administrației publice locale nu a trecut, din contră, s-a amplificat.

Și publicațiile au început să scormonească abitir în treburile netransparente cu care se lăuda „ transparentul” USR-ist, și a început să defileze cu muzee fără autorizații, combinații cu Agenția Metropolitană Brașov, combinații cu festivaluri și forumuri, concursuri de angajare pe posturi babane prin primărie cu urme de suspiciuni, achiziții publice de terenuri.

La care adăugăm reacții tendențioase relatate de apropiați, demisii la vârf pe plan local din USR, contre și scărpinături în alianța USR – PNL.

Omul vrea cu disperare să iasă în față. Să demonstreze leadership. Nu-i iese! E mai mult un hopa Mitică care sare „ la castană”.

În tragismul lui, personajul nostru, recte Allen, organizează cumva un concurs pentru reabilitarea Pieței Sfatului. Asta cu ajutorul Ordinului Arhitecților, cu „ olimpiadă” de viziuni de reabilitare din partea unor arhitecți, și cu juriu internațional. Că uitasem să zic, lui îi place internațional, îi pute neaoș, și dovadă sunt vizitele diferiților ambasadori, atașați ai ambasadelor, consuli și delegații din străinătate. Probabil a rămas cu ceva sechele din copilăria trăită în comunism când răsfoia „ Baden ” și „ Quelle” și se juca cu jucării imaginare văzute în cataloage, în timp ce simțea gustul gumei de mestecat americane, care lipsea cu desăvârșire în comunism.

Și unul dintre proiecte iese câștigător. Numai că, tot ceea ce ajunge la presă sunt vreo trei imagini ușor blurate, atinse de mobul romantismului. Dar nici o randare clară, practică, în care omul, brașoveanul, să vadă clar unde își vor face veacul porumbeii și oamenii străzii, unde va fi fântâna, dacă va fi, ce vor prinde turiștii în selfie-uri instagramabile între pauza de covrig și cartof prăjit mâncat din mers.

Și au început întrebările. Ce mama draq e stâlpul ăla de lângă Casa Sfatului. Cum adică vor fi plantați arțari și castani? Dar terasele rămân? Se schimbă pavajul? De ce e negru cu alb pavajul? Dar bradul de Crăciun unde vine? Și târgul de Crăciun se mai ține?

Anyway, cea mai gogonată pe care am auzit-o a fost că „ se va desființa” Muzeul de istorie din Piața Sfatului și acolo va fi un restaurant. Că așa „ vrea” Coliban. Sper că va fi restaurant vegan. Sau McDonalds!

Piața Sfatului e un subiect sensibil. Punctul 0 al Brașovului în conștiința brașoveanului. Habar nu am de ce! În situații asemănătoare, de reabilitarea a oricărei zone a Brașovului, nu dădea nimeni nici doi bani. Poți să faci tiribombe în Centrul Civic și circuit de Formula 1 în parc la Tractoru, și n-ar interesa pe nimeni. Dar cu Piața Sfatului și cu zona Bisericii Negre lucrurile stau cu totul și cu totul altfel.

Sunt convins că răspunsurile clare și randările apropiate de realitate vor veni cu timpul. Vor depăși planurile înțelese doar de ochiul avizat. Dar interesantă este reacția lui Allen când a realizat ( pentru a nu știu câta oară) că poporul brașovean e foarte atent la bâlbele lui. Reacția lui a fost de supra adaptare la situația creată. Postarea lui spune disperat „ intrați pe link, intrați pe link”, uitând un lucru. Că brașoveanul nu prea știe să citească planurile întocmite de arhitecți. Lui trebuie să-i arăți randări realistice, nu „ opere” romantice.

Mă întreb dacă Coliban are / mai are pe cineva care se ocupă de PR și comunicare. Pentru că se pare că acele persoane n-au nici un fel de legătură cu realitatea.

Concluzionăm!

Cred că Coliban a ajuns la disperare. Istoria locului îl va consemna ca fiind cel mai puțin „ pe fază” primar pe care l-a dat vreodată Brașovul. Numele lui nu va fi niciodată asociat cu vreun obiectiv cu greutate din Brașov. Numele lui va ajunge eventual un nume de stradă periferică, destinată doar bicicletelor și trotinetelor. Moștenirea lui administrativă va fi predată la școala de administrație publică la capitolele „ comedie administrativă”, „ discomunicare” și „ tragism administrativ”.

Grav!

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

One thought on “Disperarea lui Coliban

  1. Exista o poza ceva mai clara în care se sunt acele ‘gheizere’ pe stilul vestic de ultima ora văzute prin diverse piețe Europene… care vor țâșni în sus in diverse locuri în piața. Plus se mai vede o băltoacă de apa… aparent va fi scurgere – pe aia se vor duce banii probabil – dar vor fi și baltoci din moment ce sunt în poza ‘castigatoare’. Mai relevant și neremarcat este ca toată piatra (adică marmura) din piața va fi înlocuită cu un oribil granit pt pavaj contemporan. Departe de piatra de rau ce odata era și probabil mai urat decât ce avem azi cu mult și care e o problema serioasa. Mai mult când piața a fost făcută în comunism, înlocuirea pietrei a durat o perioada lunga de timp… un detaliu care nu ni s-a comunicat deloc… cât va dura deci acest ‘upgrade’. Evident nu ni s-a spus cine va ‘beneficia’ de marmura actuala iar acolo este Iara o întrebare serioasă de pus. Totul pare un gen de moft Coliban cam fără noima dar cu pretenții – un moft ce ignora complet spiritul și istoria locului și nu oferă transparență și nici implicare din partea brasovenilor. Ni s-a spus ca este rezultatul unei competiții… în final asta nu reprezintă o solutie de succes atâta timp cât brașovenii nu au fost consultați. Mai mult cred ca se vede ca dansul nu se mulțumește cu o strada periferica să-i poarte numele ci vrea chiar să-și lasă amprenta pe ceva major cu orice preț un număr buni de ani… și evident sa nu poată fi blamat legal!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published.