Ulei de gătit și ulei de motor, CONTRAFĂCUTE și aduse în România prin contrabandă. Autoritățile ne comunică ceva pe tema asta?

Oare ce spun autoritățile în cazurile documentate de contrabandă cu ulei de floarea soarelui contrafăcut? Dar despre cele de ulei de motor contrafăcut?

Nu știm exact de ce acestei operațiuni i s-a dat denumirea de „Aurul Galben”. Când trebuia să-i spună „Cancerul Galben”. Pentru că dacă nici ce urmează în acest articol nu ne ridică părul pe sub căciulă, având în vedere că are legătură cu ce mâncăm și cu ce băgăm în motorul mașinilor, nu știm ce altceva ne-ar mai putea impresiona. Eventual inventivitatea rețelelor transfrontaliere de crimă organizată care bântuie prin țara lui Iohannis și a lui Ciolacu de parcă ar fi invizibile.

TVRInfo ne informa acum ceva vreme că ulei de măsline falsificat a ajuns în Europa. Procuratura din Foggia ne spune că o organizație        criminală importă ulei de floarea soarelui din nordul Italiei și din Turcia. Dar putem adăuga acolo Moldova și România. Amesteca în el apoi coloranți ca să pară ulei de măsline extravirgin de înaltă calitate. Și apoi îl vindea restaurantelor și supermaketurilor. Valoarea bunurilor confiscate cu această ocazie. 100 milioane de euro. Ne mai zic că un camion încărcat cu ulei de măsline care era trimis în Germania, aducea un profit de 90.000 de euro. Bună afacere! Și nu e singura știre care vizează uleiul de măsline falsificat care se plimbă despletit prin toată Europa.

Dar stai așa! Cotidianul Național  titrează în 24 ianuarie 2024 că „Un şofer turc de pe un autocar ce circula pe ruta Bucureşti – Istanbul a vrut să scoată din România aproape 300.000 euro. Polițiștii de Frontieră și vameșii de la Giurgiu au găsit banii în locuri greu de descoperit.”

               Aparent între cele două știri nu există nici o legătură. Doar aparent. Pentru că dacă ai acces la unele informații, ești atent la agregatoarele de știri și înțelegi cum se cam învârt lucrurile, îți cam dai seama pe ce lume trăiești. Sau trăim.

               Acum, dacă reușești să pui cap la cap ceea ce mai publică presa prin țările cu McDonalds și apă caldă curentă, și urmărești comunicatele Europol, Euronews, mai citești o părere pe X ( fost Twitter) a unor juriști investigatori ai Asociaților Americane de Jurnalism, realizezi că lucrurile nu sunt atât de limpezi, clare și cinstite. Pe cât am vrea să fie.

               Hai să zicem că anumite grupuri de crimă organizată din Ucraina, Turcia și Rusia și-au dat mâna pentru o serie de operațiuni bine concertate. Și au cooptat și ruda veșnic fomistă a Frăției Vameșilor din România ca să-i ajute, să le mai facă o frecție, un ceai, o descântare, o trecere rapidă și deloc dureroasă pe la frontieră. Scopul operațiunilor este clar – contrabanda. Cu orice aduce un bănuț bun de tot. Și negru. Și care poate fi investit în război și rețele teroriste.

Ca de exemplu contrabandă cu ulei de floarea soarelui. Exact, ați citit bine. Banalul ulei de floarea soarelui poate fi obiect de contrabandă. Numai că uleiul acesta nu conține doar ulei de floarea soarelui ci ar conține, conform unor specialiști în industrie alimentară substanța Miglion. Adică un compus organic aromatic derivat din petrol, care are o culoare galben-maronie și o consistență vâscoasă. Miglionul se obține prin distilarea fracționată a petrolului, fiind o componentă a fracțiunii de petrol brut cunoscută sub denumirea de tars. Acesta este un amestec complex de hidrocarburi aromatice policiclice, care poate conține și alte substanțe chimice, cum ar fi fenolii și sulfații. Miglionul este unul dintre cei mai importanți compuși din această fracțiune și este utilizat pe scară largă în industrie. Și cine ar face astfel de ulei de floarea soarelui îndoit cu Miglion? Păi cică chimia asta criminală se face pe la Kiev și pe la Odessa. În niște făbricuțe ilegale care livrează zeci de tone zilnic de substanță de genul ăsta. Care e încărcată în cisterne și trecută în România prin punctele de frontieră Siret, Albița și Giurgiulești ( lângă Galați). Și se pare că marfa are documente de Republica Moldova.

Ce? Cum? Unde? Păi și de unde ar avea Republica Moldova atâta ulei de floarea soarelui? Că majoritatea materiei prime ( floarea soarelui) o exportă ca atare, și capacitatea de producție e de aproximativ 2000 de tone pe zi. Și una dintre uzine este chiar la…exact, Giurgulești. Și aparține grupului TransOil Moldova.

Și te mai întrebi cum mama naibii avem la raft în supermarket ulei de floarea soarelui cu 5-6 lei litrul, când magazinele au adaosuri de 40% – 50%. Facem o legătură? Cum ar fi, hai să zicem, că uleiul de floarea soarelui ăla ieftin din supermarket ar fi otravă curată venită prin contrabandă? Cum sună asta?

Agricultorii noștri ce spun oare, având în vedere prețul la tona de floarea soarelui? Păi ce să spună, îngheață în stradă cu dreptatea în mână. Și noi prăjim orice în ulei de floarea soarelui care nu e ulei de floarea soarelui. Nici nu vreau să mă gândesc ce se degajă din substanța aia de-i spunem ulei de floarea soarelui atunci când e încinsă.

Ulei de măsline? Floare la ureche! Se ia ulei de măsline de calitate slabă, tulbure, practic, resturi ale procesului de fabricație corect, sau resturile rezultate din măcinarea sâmburilor de măslină, și se amestecă cu uleiuri vegetale, ulei de soia, coloranți sintetici, potențiatori de aromă, soluții saline. Sau direct ulei de floarea soarelui care se diluează și căruia i se adaugă potențiatori, emulsificatori, draci, laci și alte chimicale. Se etichetează frumos și se dă în mare viteză pe piață. Au turcii măsline și floarea soarelui? Au. Îi tulbură cineva când fac diverse cu el? Nici naiba. Îl aranjează ei frumos în sticle cu etichete false ascunzându-i proveniența? Posibil și preferabil, având în vedere ce profituri se fac din otravă etichetată frumos. Au ei ușa deschisă la Vama Română? Cu îmbrățișări și pupături pe buze și pe portofel. Se întoarce profitul frumușel direct în euro lipit pe corpul șoferului de autocar sau ascuns la Webasto? Păi tocmai s-a întâmplat ieri să găsească vameșii 300 de mii de euro. Și pun pariu că nu e prima oară. Și mai pun pariu că l-au prins exact pe țapul ispășitor.

E uleiul de măsline cel mai falsificat aliment din lume? Din păcate este. Păi și să nu facă crima organizată bani (și) din el, că oricum Vama Română e șvaițer?

               Cancer? Diabet? Boli cardiovasculare? Păi cică Europa zice că cresc cazurile ca Făt Frumos și toți dau vina pe vaccin, pe aer, pe apă, pe stres, pe lipsa de vitamina D. Dar că băgăm nenorociri în noi fără să știm de dragul profitului făcut de niște minți lipsite de scrupule?

Ce am mai zis? Ulei de motor. Stai așa că asta e de toți banii.

Se poate falsifica ulei de motor! Hai să zicem că la terminalele Midia și Agigea Nord din România, Burgas și Varna din Bulgaria seprezintă nave care transportă vrac ulei rusesc amestecat cu ulei ars și alți aditivi petrolieri. Parte dintr-o afacere de 15 miliarde de euro venituri pe an. Pe actele de transport poate să scrie țară de provenință, Turcia. La fel și pe certificatele de conformitate care au și analize de laborator care certifică că marfa e sublimă. Ulei care mai apoi este ambalat și distribuit ca ulei original de către companii fantomă. Care încasează, eludează plata taxelor și dispar. Unde găsim uleiul ăsta? În toată Europa de Est. Până și etichetele sunt exact ca alea originale.

Cu GPL-ul o știți că am mai dat-o pe la începutul lui noiembrie 2023. Gazul vine din Rusia via Turcia. Din Turcia vine în România. Din România dispare subit, el fiind vândut la negru în diferite stații de GPL. Și cei care au instalații GPL pe mașini se plâng că se înfundă filtrele cu mizerie. Mizeria din GPL. Și toată treaba asta este pusă la punct de o organizație criminală coordonată din Odessa. De aia e interesul atât de mare ca Frăția Siriană din portul Constanța să pună mâna pe terminalele Oil&Gas din porturile Constanța și Midia-Năvodari.

GPL rusesc în Ucraina via România organizat de la Odessa? Aha, ia să vedem unde ajunge o parte din GPL-ul rusesc – „Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei din regiunea Odessa, la solicitarea Organizației Publice „Gărzile Ordinii”, a explicat situația privind funcționarea rețelei de gaze a benzinăriilor „Gaz Aktiv” a companiei TORG din Odessa. Din răspunsul serviciului fiscal, a reieșit că aproximativ 20 de benzinării funcționează fără licență, ceea ce înseamnă că antreprenorii lucrează la „negru” și evită să plătească taxe.

Așa cum apare prin surse de informare deschise, compania TORG este administrat de cetățeni ai Republicii Moldova: Vladimir Glugan figurează ca director, iar Dmitri Buzadzhi este unicul proprietar. Cum a fost posibil să se evite controalele și cine acoperă activitățile rețelei ilegale – această întrebare ar trebui adresată autorităților anticorupție din regiunea Odessa.

De asemenea, putem afla din mass-media că Dmitriy Buzadzhi deține multe companii și, mai recent, au fost efectuate căutări în masă la compania sa Energoimpex LLC cu implicarea SBU și a Poliției Fiscale.

 „Gardienii ordinii” vor să atragă atenția asupra numeroaselor procese intentate în instanță împotriva structurilor lui Dmitri Buzadzhi pentru colectarea datoriilor și credem că este o schemă de fraudă, atunci când obligațiile financiare sunt colectate în baza benzinăriilor ilegale de o zi cu retragerea ulterioară a capitalului în străinătate.

               Creditorii pot apela doar la instanțele de judecată: unde, după cum se știe, se vor lua decizii în termen de un an pentru recuperarea datoriilor de la firmele fictive. Probabil că fondurile sunt retrase în Moldova, de unde au venit antreprenorii necinstiți.” Asta ne-a transmis, sub imperiul anonimatului, o sursă de dincolo de Prut. De aici trebuie să reținem un nume. Greu de tot – Dmitri Buzadzhi. De ce? Pentru că se pare că este exact creierul din spatele întregii operațiuni. Coordonează traseului GPL-ului rusesc prin Turcia și România, pentru ca la final să-l monetizeze în …Ucraina.

               Dar asta nu e tot! Să vină tortul…Se pare că Dmitri Buzadzhi e asociat cu Păpușoi ( un personaj care apare cu obstinență când e vorba de contrabandă cu diverse mărfuri rusești supuse embargoului) , și amândoi au o apropiere nefirească de compania Callatis Grup care vrea să pună mânuța pe terminalele Oil&Gas din Portul Midia. Și același aer îl respiră, se pare și Nawaf Salameh, zis Alexandrion.

Să tragem o linie înainte de a continua. Toate cele descrise mai sus sunt posibile datorită faptului că autoritățile noastre sunt corupte până în măduva oaselor. Își iau partea și treaba merge ca unsă. Unsă cu ulei. Reușim să fim, din cauza autorităților noastre incompetente, o verigă în lațul contrabandei cu orice. N-avem idee dacă la nivel de CSAT se discută despre asta. Sau despre preluarea terminalelor Oil&Gas din porturile Constanța și Midia de către companiile Takida și Callatis Group. Nici dacă la nivel de Guvern al României se cunoaște asta. Nu avem idee dacă serviciile de informații din România documentează asta. Dar în mod cert vorbim de o mare vulnerabilitate pe care o avem, și care e mușamalizată cu grijă. Cu multă grijă. Și mulți bani negri.

Cu siguranță infractorii sunt favorizați de cineva. De cineva plătit, hrănit, îmbrăcat și școlit să ne apere. Care exact ca IUDA, ne vând pe toți pentru un pumn de arginți. Și n-o dăm în dramatisme și în teorii ale conspirației. Unii, puțini, încasează fără frică de LEGE, apărați de cei care ar trebui să aplice acea LEGE și unii, mulți, stau cu gurile deschise viețuind într-o lume care mimează normalitatea. Abstract ca într-un SF!

Să ne tragem sufletul și să-i înjurăm în gând, poate ne mai răcorim. Și să trecem mai departe!

În ultima vreme își fac loc pe „piața” din România două nume, hai să le spunem, grele. Unul dintre ele este chiar fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Excelența Sa, Adrian Zuckerman. Cetățean american de origini române, acesta, după terminarea mandatului a rămas să învârtă una și alta pe aici. Și pentru că a mirosit că e rost de bani grei și pentru că, nu-i așa, ca fost ambasador ai niște uși deschise. Gurile rele spun faptul că domn fost ambasador a prins ceva obiceiuri rele și se afișează cu niște personaje care umplu pagini întregi prin diferite dosare grele. Și că ar fi în niște anturaje ușor, hai să le spunem, dubioase. Dar extrem de bănoase. Totodată omul nostru ar transmite interlocutorilor faptul că ar cam umbla, respira și vorbi prin frumoasa noastră țară sub oblăduirea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Numai că, dacă dai rapid un telefon acolo, la sediu, ți se răspunde că omul nostru ar cam vorbi pe nas și pe epersoană fizică, și că e cam de capul lui pe aici. Legenda spune că ar cam fi în primul rând între cei care vor să controleze sistemul energetic al României, și băieții noștri cam iau de bună ce scoate pe gură Excelența Sa.

Al doilea personaj este Generalul Ben Hodges. Un american care vede peste tot numai conflicte militare exacerbate și care, crede el, are un cuvânt de spus în ceea ce privește strategia României vis-a-vis conflictul din Ucraina. Acesta, conform cotidianului Național „… a ajuns să solicite ca România (…) și Polonia – să doboare de îndată, de pe teritoriul românesc, rachetele rusești care se îndreaptă spre teritoriul Ucrainei. Stat care, totuși, nu este membru NATO! În halucinanta viziune a rezervistului Ben Hodges, această veritabilă ”declarație de război ” – de fapt direct ”act de război”! – urmând a nu fi asumată de întreaga Alianță Nord-atlantică, ci doar de … România, ”pe persoană fizică”!” Interesant? Interesant până la ataraxie.

   Dacă primul personaj încercă să-și facă mâna cu unul și altul într-un joc încâlcit, cu contrabandiști, servicii, acoperiți, descoperiți, politicieni, al doilea vrea să ne bage direct în „pâine”. Pe motiv de comision. Dacă tragem vreun HIMARS sau PATRIOT după dronele rusești, lui îi intră niște bani în cont. Da, exact, doi mari „prieteni” ai României. Ai României de vânzare la ofertă. Asta ca să înțelegem pe ce mai pleacă banii de la buget.

Nu știm dacă aceste dezvăluiri ajung la urechile autorităților. Se pare că demersurile noastre nu găsesc ecouri la DNA, BCCO, SRI. Sau măcar noul șef de la Biroul Vamal, Marcel Simion Muțescu, face ceva? Orice. Măcar cu ochiul. Ca să știm că e viu. Sau a fost numit ca să conducă hora? Stimate domn, vă salut cu respect, să trăiți, ce vrem noi să vă întrebăm, fiți amabil, ce voia să transmită doamna Florentina Ioanei de la Biroul Vamal de Frontieră Constanța, doamnă bine ancorată în realitatea vămilor când a spus răsuflând ușurată de numirea dumneavostră că aveți un istoric comun? Ați fost la băi împreună? Ați stat la nămol la Techirghiol? Ați degustat un ulei din ăla bun cu dedicație de la Putin? Are vreun dosărel documentat care-i oferă speranțe pentru un viitor prosper? V-a intrat speciala la păcănele când ați jucat împreună? Că vrem să știm și noi, ăștia mai blegi de pe margine care-i faza. Doar așa, pentru cultura noastră generală. Oare „ Vin ai noștri, pleacă ai noștri/ Noi rămânem tot ca proștii.”

    Și celor de la DGIA și SIE, pe final le transmitem un pont GRATIS. Altul decât acela de a se feri de ulei de toate felurile ca de nenumitul. Porturile Românei de la Marea Neagră sunt obiective strategice NATO. Acum, știind asta, voi de ce nu dați un zvon pe la HOMELAND și NATO ca să le băgați coduri Ncage companiilor care operează în zonă, să aveți sub observație tot ce mișcă acolo? Ca să nu mai pățim vreo nepățită cu rachete PATRIOT intrate brusc în grevă. De se uitau Ciucă și Ciolacu după ele pe la jumătatea lui noiembrie 2023 că nu mai plecau spre țintă, și nimeni nu știa de ce. Bine, nimeni în afară de noi.

PAM – PAM.

Disclaimer – Imaginile din articol au rol de ilustrare, orice asemănare cu branduri existente pe piață este pur întâmplătoare.

#InformațiaBrașovului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *